Raftul cu filme

Cronică de film românesc: „Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu

Un pas în urma serafimilor, recenzii, filme românești, Daniel Sandu, pas în urma serafimilor
Imagine via Cinemagia / Un pas în urma serafimilor (2017)

Daniel Sandu este un nume de care am auzit prima dată în 2014, atunci când apărea cel de-al treilea său scurtmetraj, „Cai putere”, pe care l-am văzut pe HBO și în care joacă, printre alții, și Adrian Titieni, unul dintre puținii actori români care mă fac să zâmbesc când le văd numele pe afișe. Acum, în 2017, mi-a fost dat să aud din nou de regizorul Daniel Sandu, grație debutului său în lungmetraj cu o peliculă de 150 de minute denumită Un pas în urma serafimilor (2017).

Dacă este să aruncăm o privire peste cinematografia românească a ultimilor ani o să observăm foarte ușor că puține filme au scenarii atât de îndrăznețe și care să abordeze subiectul religiei și credinței ca cel al peliculei Un pas în urma serafimilor (2017). Îmi vin acum în minte producții ca ”După dealuri” (2012), regizat de Cristian Mungiu, și recentul „Ultima zi” (2016), în regia lui Gabriel Achim.

În România anului 2017, acum când suntem atât de instabili ca popor și atât de acaparați de scandalurile din sânul Bisericii Ortodoxe Române, trebuie să ai curaj să vii cu un scenariu ca cel din Un pas în urma serafimilor, cu toate că data de lansare a fost stabilită de la începutul anului, pentru că este foarte ușor să fii persecutat de către public. Cu (încă) o mare parte din popor care are credință în Biserică, este inevitabil să nu cazi pradă părerilor lansate de cei care vor plăti bilet și vor urmări acest film în cinematografele din țară.

Un pas în urma serafimilor, recenzii, filme românești, Daniel Sandu, pas în urma serafimilor
Imagine via Cinemagia / Un pas în urma serafimilor (2017)

La fel cum am spus și atunci când am discutat despre eseul documentar al lui Radu Jude, „Țara moartă” (2017), zic și acum că filmul lui Daniel Sandu este pentru cei deschiși la minte, pentru cei care acceptă o poveste așa cum este și pe care nu o trec prin filtrele personale aferente credinței. Pe scurt, este o peliculă pentru cei care nu judecă și care caută un film capabil să îi pună pe gânduri. Iar Un pas în urma serafimilor exact asta face, te provoacă să gândești și, foarte important, să-ți alegi ce fel de final vrei să aibă filmul, interpretând după propria părere ceea ce ți se prezintă pe ecran.

Vlad Ivanov face, fără doar și poate, unul dintre cele mai bune roluri ale sale, cu toate că nici prestația din „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” (2004) nu este de ignorat, iar Ștefan Ivanov, de care nu auzisem până acum, s-a dovedit a fi o surpriză plăcută venită din partea cinematografiei românești. Așa cum a spus și Daniel Sandu, la casting s-au căutat actori cât mai necunoscuți și mai tineri. Iar asta s-a reușit, pe marile ecrane jucând nume precum Ilie Dumitrescu Junior (un interviu cu acesta aici), Ștefan Mihai, Ali Amir și Cristian Bota.

O surpriză plăcută și de care am avut ocazia să mă bucur de abia la finalul filmului este faptul că producător al acestui lungmetraj este Ada Solomon, un nume atât de cunoscut în cinematografia din România ultimilor ani. Cu titluri precum „Inimi cicatrizate”, „Aferim” și „Toni Erdmann” în palmares, Ada Solomon este cea care a dus la distribuirea în străinătate a acestui film. Iar cel mai interesant va fi de urmărit evoluția peste hotare a debutului lui Daniel Sandu în lungmetraj, mai ales pentru că Un pas în urma serafimilor va fi, cu siguranță, vizionat de o mulțime de lume în cinematografele de la noi și nu numai.

un pas în urma serafimilor, filme românești, pas în urma serafimilor, filme, daniel sandu

Fără să exagerez, „Un pas în urma serafimilor” este unul dintre cele mai așteptate filme ale toamnei în România, alături de „Octav” și „Capace”, și printre cele mai bune filme românești realizate după 1990. Cu un scenariu aproape impecabil, cu un subiect care produce valuri în rândul părerilor spectatorilor și cu o distribuție reușită, pelicula în care joacă Vlad Ivanov face cinste cinematografiei din țara noastră, care încă se bucură de o libertate neașteptată.

Filmul spune povestea lui Gabriel, un adolescent care își dorește să devină preot și intră într-un seminar teologic ortodox. Inițial încearcă să se adapteze mediului, dar în cele din urmă își dă seama că sistemul este complet corupt și abuziv. Nu după multă vreme, el și alți trei colegi sunt etichetați de consiliul școlii drept elevi-problemă. Prinși în lupta pentru putere între un preot incoruptibil, dar abuziv, și un profesor laic viclean și corupt, elevii învață că minciuna, furtul, manipularea și trădarea sunt aptitudini pe care trebuie să și le însușească pentru a rezista în seminar.

„Un pas în urma serafimilor” intră în cinematografele din țara noastră pe 22 septembrie, fiind distribuit de microFILM în România și de INDIE SALES peste granițe. În rolurile principale joacă Vlad Ivanov, Ștefan Iancu și Ilie Dumitrescu Junior, iar scenariul și regia sunt semnate de Daniel Sandu, acesta aflându-se la debutul în lungmetraj.

Scrie un comentariu

Abonare la newsletter