Raftul cu filme

Cronică de documentar: „Țara moartă” (2017), de Radu Jude

25 august, documentarul țara moartă, costică acsinte, țara moartă, radu jude, filme românești
Fotografie de Costică Acsinte / Țara moartă

Regizorul Radu Jude a dat și dă în continuare dovadă de un curaj rar întâlnit în cinematografia românească, iar asta încă de când a colaborat la „Scurt/4: Istorii de inimă neagră” în anul 2014. A urmat „Aferim!” în 2015, „Inimi cicatrizate” în 2016, iar acum iată că vine în fața publicului cu Țara moartă (2017), documentar care va intra în cinematografele din România începând cu 25 august 2017.

Țara moartă (2017), eseul documentar creat de Radu Jude, este o peliculă pentru nimeni și pentru toată lumea în același timp. Inspiră, crează nostalgie, te trece de la amuzament la consternare, iar într-un final te împinge spre resemnare. Pentru că istoria nu poate fi trăită, ci doar studiată și răsfoită, lungmetrajul de față îți face pielea de găină pur și simplu și te lasă fără cuvinte tocmai pentru că te ia din contemporaneitate și te trimite în trecut într-un mod brutal.

Pentru o oră și 23 de minute uiți de grijile și gândurile pe care le ai în legătură cu jobul, cu factura la internet sau cu contul de Instagram și te detașezi. Însă nu este acea îndepărtare de actual așa cum ar crede orice persoană că ar fi. Este o separare de normalitate și o provocare de a recunoaște și înfrunta trecutul deoarece perioada interbelică și anii celui de-Al Doilea Război Mondial n-au fost ușor de gustat nici de către românii creștini, dar nici de către cei evrei.

Iar Țara moartă / The Dead Nation (2017) exact acest lucru vrea să te învețe! Că ce a fost înainte de a ne naște noi nu a fost o perioadă bună pentru România indiferent de orice ar spune oricine. Radu Jude face trecerea, prin intermediul acestei producții, la un stil cinematografic de avangardă și abordează subiecte și întâmplări de care mulți nici nu au idee că s-ar fi petrecut.

25 august, documentarul țara moartă, costică acsinte, țara moartă, radu jude, filme românești
Fotografie de Costică Acsinte / Țara moartă (2017)

Să vorbești despre uciderea cu sânge rece a mii și mii de evrei români printr-un slideshow de fotografii nu este deloc ușor. Să transmiți publicului toată acea durere pe care Emil Dorian a trăit-o pe pielea lui și a notat-o în jurnalele pe care le-a păstrat este incredibil de dificil pentru orice cineast român. Munca lui Radu Jude este de apreciat mai ales pentru că este singurul responsabil de modul în care publicul trăiește acest film.

Vocea sa se regăsește pe mai tot parcursul peliculei, iar modul în care îți recită cuvintele lăsate moștenire de Emil Dorian prin intermediul scrierilor sale te fac fie să te plictisești groaznic, fie să realizezi prin ce chinuri și prin ce durere a trecut țara asta. Rămâi uimit când afli că existau atâtea și atâtea moduri prin care evreii erau șterși de pe fața pământului în România și că aceia care scăpau mai puteau găsi puterea de a exprima un zâmbet.

Cum să mai râzi când țara îți este în război, iar pe străzile Bucureștiului evreii sunt uciși și expuși în piețele publice? Când în zona Văcăreștiului sunt scoși din propriile case, sunt omorâți în moduri inumane, iar apoi bunurile le sunt date la vânzare la prețuri de nimic? O realitate crudă pe care mulți nu o cunosc și nici nu sunt capabili să o proceseze, asta transmite filmul lui Radu Jude.

Mă repet când spun că Țara moartă (2017) reprezintă un lungmetraj pentru nimeni și pentru toată lumea. Nu este pentru tineri, nu este pentru bătrâni și categoric nu este pentru cei aflați la vârsta de mijloc. Însă, în același timp, este pentru toți cei înșirați adineauri deoarece asta înseamnă un cinema experimental, să-i surprinzi pe cei care au cele mai mici așteptări de la munca ta.

25 august, documentarul țara moartă, costică acsinte, țara moartă, radu jude, filme românești
Fotografie de Costică Acsinte / Țara moartă (2017)

Țara moartă (2017) este tocmai despre țara moartă și nimic mai mult. Despre o lume care a fost cândva și care acum este ca inexistentă pentru majoritatea dintre noi. Câți se mai gândesc în zilele noastre la deportările evreilor? Câți se mai ostenesc să numere zecile de mii de crime făptuite fără noimă? Câți se mai roagă pentru sufletele ucise în bombardamentele înfăptuite în capitală? Câți?

Însă, dar nu la fel de important, câți vor merge în cinematografe să vadă cel mai recent proiect al lui Radu Jude? Pentru că este o provocare de neimaginat ca printre filme precum „Annabelle: Creation” și „The Nut Job 2: Nutty by Nature” să strecori un eseu documentar în circa 20 de săli de cinema din întreaga țară în care ți se prezintă imaginile lui Costică Acsinte și ți se dă să asculți coloane sonore ale filmelor de propagandă legionară, nazistă și, mai apoi, comunistă.

Dă dovadă de curaj și vezi acest film! Pentru că merită să trăiești fenomenul cinematografului experimental pe care Jude îl aduce în România și îl promovează de câțiva ani încoace.

* Țara moartă (2017) este un film scris și regizat de Radu Jude. Lungmetrajul intră în cinematografe începând cu 25 august și este distribuit de Micro Film

* Vizionat în avanpremieră la Cinema „Elvira Popesco” pe 21 august 2017

Scrie un comentariu

Abonare la newsletter