Cronică de film românesc: „Octav” (2017), de Sergiu Ioan Celebidachi

Marcel Iureș, Victor Rebengiuc, Andi Vasluianu, octav, filme românești, Sergiu Ioan Celebidachi
Imagine via PR

„Octav”, poate cel mai așteptat film românesc al acestui an, a fost recent proiectat pentru jurnaliști și televiziune, ocazie cu care l-am vizionat și noi. Cu o distribuție de gală care-i cuprinde, printre alții, pe Marcel Iureș și Victor Rebengiuc, doi giganți ai industriei cinematografice din țara noastră, dar și pe Andi Vasluianu, Adrian Păduraru și Lia Bugnar, este regizat de Sergiu Ioan Celebidachi, cel care a adus pe ecrane documentarul „Grădina lui Celebidache”.

Primul lucru pe care îl observi la această nouă peliculă românească este imaginea incredibilă, culorile puțin saturate, dar atât de plăcute ochiului, cadrele stabile, filmate în cea mai mare parte de pe stative, și secvențele extrem de lucrate din punct de vedere vizual. Toate aceste lucruri se datorează muncii făcute de Blasco Giurato, unul dintre cei mai titrați directori de imagine italieni. Un om de film cu un portofoliu de peste 100 de filme, cu nominalizări la premiul BAFTA, cu un Glob de Aur câștigat pe merit și multe alte trofee obținute.

Referindu-ne strict la imagine, este o delectare să urmărești această producție. Cu toate că este vorba de foarte multe cadre (puțin) întunecate, la fel cum am întâlnit și în „Neruda”, despre care am scris aici, acestea nu afectează cu nimic experiența pe care o trăiești în sala de cinema, ba chiar oferă un farmec aparte.

Marcel Iureș, Victor Rebengiuc, Andi Vasluianu, octav, filme românești, Sergiu Ioan Celebidachi
Imagine via Cinemagia / Octav (2017)

Următorul lucru care „îți sare în ochi” este liniștea adusă de film. Fie că e vorba de cea trupească sau de liniștea sufletească, această peliculă îndeamnă la calm, la meditație, la a vedea partea plină a paharului și la bucuria vis-a-vis de lucrurile mărunte, de amintiri, de momentele în care ai zâmbit și clipele în care ai simțit că nu trăiești fără vreun scop pe această lume. Iar la acest capitol contribuie fără doar și poate Marcel Iureș cu al său talent actoricesc.

Chiar dacă este vorba de o poveste tristă, aceea de vânzare a unei case proaspăt recuperate după ani de procese și un dosar consistent de retrocedare a unei proprietăți naționalizate în timpul comunismului, jocurile teatrale ale lui Victor Rebengiuc și Marcel Iureș dau o notă de pozitivitate întregii pelicule.

Desigur, la acest capitol contribuie și scenariul scris cu atâta măiestrie de James Olivier și Sergiu Ioan Celebidachi tocmai pentru că scoate din peisaj amintirea tristă a problemelor avute de Octav și alege să nu scuipe înspre comunism, înspre greutățile poporului român și înspre subiectul retrocedărilor. Filmul românesc s-a axat destui ani pe probleme, pe tragedii și fapte care ne-au făcut rău (nouă ca popor) și face un pas înainte spre cinematografia modernă, spre subiecte noi și spre povești nedezvoltate în filmele românești.

Marcel Iureș, Victor Rebengiuc, Andi Vasluianu, octav, filme românești, Sergiu Ioan Celebidachi
Imagine via PR

„Octav” este un film pozitiv care îndeamnă la a merge înainte și a trece peste lucrurile care au tendința de a te trage înapoi. Însăși personajul lui Marcel Iureș, cel care-l interpretează pe Octav, te împinge de la spate la a vedea viața ca pe un lucru de care să fii mândru, la a uita de problemele acestei țări și la găsirea de timp și pentru tine.

Cu un proces recent câștigat în instanță după ani și ani și sume colosale cheltuite pe avocați și deplasări, Octav își recuperează casa în care a copilărit și crescut, întoarcându-se cu gândul de a o pregăti de vânzare. Însă tocmai această intenție de a vinde îl poartă pe un drum pe care nu a mai mers până acum, acela de amintire a vremurilor bune, așa cum ne este prezentată tinerețea sa în film.

O altă prezență puternică pe ecran, însă fără prea multe apariții, este cea a lui Andi Vasluianu în rolul lui Marcel. Încă de la primele scene îți dai seama de schimbarea prin care trece Andi Vasluianu; e un altfel de joc cel pe care-l face în „Octav” față de ce am văzut recent de la el.

Să ne amintim de rolul său din comedia „Două lozuri”, acolo unde îl vedem doar foarte puțin, sau cel din „Sieranevada”, acolo unde are un rol secundar. De această dată îl urmărim într-un rol nu principal, ci mai mult în unul de tranziție, de legătură. Construiește perfect legăturile dintre Octav și Spiridon, rolul jucat de Victor Rebengiuc.

Marcel Iureș, Victor Rebengiuc, Andi Vasluianu, octav, filme românești, Sergiu Ioan Celebidachi
Imagine via Cinemagia / Octav (2017)

Trecerile de la realitate la copilărie, atât de bine așezate în filmul lui Celebidachi, și grupul de copii din distribuție fac din acest film românesc o capodoperă. Povestea și scenariul nu prezintă filmul ca fiind „cel mai așteptat al anului”, însă distribuția o face cu siguranță. Alte două apariții monumentale pe ecran sunt cele ale tinerilor actori. Eric Aradits, cel pe care îl știm din scurtmetrajul lui Adrian Sitaru, „Excursie”, și Alessia Tofan, tânăra de 11 ani care își face debutul în cinematografie prin intermediul acestei producții de gală. Ambii te fac melancolic, te fac să zâmbești și să îi urmărești cu drag.

Pelicula „Octav” este demnă de titulatura „cel mai bun film românesc al anului”, cu toate că se luptă pentru acest titlu cu „Marița” și „Un pas în urma serafimilor”, și preconizez că va face o figură frumoasă în box office-ul românesc. Filmul regizat de Sergiu Ioan Celebidachi intră în cinematografele din România pe 6 octombrie 2017 și este distribuit de Oblique Media.

* vizionat la ARCUB Gabroveni pe 2 octombrie 2017
* vezi pagina de Cinemagia a filmului lui Sergiu Ioan Celebidachi

Un comentariu