Cronică de film: „Unlocked” (2017). Scenariu bun, dar o regie mediocră

Unlocked, filme de acțiune, filme din 2017, cronică de film

Am intrat în sala de cinema cu oarecare așteptări de la regizorul britanic Michael Apted, omul care a creat „Enigma” (2001), un film de dramă și mister ceva peste mediocrul perioadei în care a ajuns pe marile ecrane. Dacă o scădem pe Kate Winslet din „Enigma”, actrița care a apărut în „Titanic” și „Eternal Sunshine of the Spotless Mind”, filmul din 2001 nu a avut o distribuție grozavă, însă de la Unlocked mă așteptam la mai mult, mai ales că știam că printre actorii mediocri apar și nume sonore ca Orlando Bloom, John Malkovich și Michael Douglas.

Cu un Orlando Bloom proaspăt revenit în cinematografe cu „Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales” (2017), despre care am scris o cronică de film recent, mă așteptam la ceva mai mult de la un scenariu aparent slab în trailer, dar mediocru în momentul proiecției. Oricum ar fi, lungmetrajele de acțiune au fost din totdeauna printre cele mai grele de realizat, la fel cum mereu au fost și comediile, sunt șanse foarte mari să nu fii capabil să ții publicul în priză.

Iar cu Unlocked exact asta s-a întâmplat. A mers bine până la un punct, după care a reușit să se piardă în detalii care oricum nu contau enorm pentru scenariu. Însă așa se întâmplă când alegi să mergi pe modelul clasic și să încerci să tragi lozul câștigător. Cu toate că mi-am făcut o opinie după vizionarea filmului în avanpremieră și am trecut în scris o părere destul de consistentă și pertinentă, am așteptat special patru zile ca să văd care sunt încasările și cifrele din box office-ul românesc – vezi aici. Nu de alta, dar de multe ori publicul dictează.

Unlocked, filme de acțiune, filme din 2017, cronică de film
Imagine via thesun.co.uk

Iar datele pentru cele patru zile sunt de la sine grăitoare. În România, în patru zile, a strâns 1,8 milioane de lei și ține tare de locul opt, între „Overdrive” și „King Arthur: Legend of the Sword”, iar în State nici măcar nu a prins top zece. Evident, nu sunt întru totul relevante aceste date, însă arată o anumită față a cubului. Dar nu aici voiam să ajung, ci la scenariul care pleacă de la o problemă atât de actuală și de prezentă în mass-media, și anume terorismul.

În primele zece minute începusem să-mi dau seama că scenariul se duce într-o direcție atât de bună încât mă judecam pe mine pentru că am apreciat calitatea peliculei după afișul oficial înainte să văd, nu-i așa, filmul. Însă restul minutelor din cele aproape 100 m-au liniștit repede și mi-au arătat cum stă treaba de fapt. Să pleci de la ideea unui atac biologic într-una dintre cele mai mari capitale ale Europei și să incluzi problema terorismului și musulmanilor în peisaj e o decizie de apreciat pentru un scenarist a cărui vârf de carieră e scrierea jocului Helo (2010).

Dar să o dai atât de clișeic cu bâta în baltă în restul scenariului e o greșeală care îți arată de fapt care sunt limitele unui scenarist mediocru, și anume să nu fie capabil să treacă de mediocritate. Iar scenariul exact asta este, o mediocritate. Nu-mi ajung degetele pentru a enumera momentele previzibile din poveste și scenele cu care filmul a reușit să mă piardă pe parcurs. Când lucrezi la proiectul unui film de acțiune e greu să menții un fir al poveștii simplu și deloc aberant, mai ales când ai, ca scenarist, șapte idei în minte și decizi să le incluzi pe toate șapte în scenariu.

Este de apreciat jocul lui Malkovich în pelicula lui Michael Apted, care oferă o mică plăcere pentru cei care-l apreciază în mod special pe actor și chiar reușește să ridice o treaptă întregul proiect. Implicarea lui Orlando Bloom în filmul Unblocked cred că e mai mult una de imagine decât de acordare a valorii unui scenariu și așa șubred. Dacă ar fi să pun pariu, Unlocked e un lungmetraj produs cu un buget sub mediu, fapt care ar explica restul numelor apărute în distribuție.

Unlocked, filme de acțiune, filme din 2017, cronică de film
Imagine via noomi-rapace.com

Oricum ar fi, trebuie trecută o bilă albă pentru jocul bun făcut de personajul feminin interpretat de Noomi Rapace, iar ceea ce s-a văzut din partea lui Michael Douglas trebuie spus că nu face decât să confirme din nou, dacă mai era nevoie, decăderea carierei de la „Last Vegas” încoace pe care o are actorul. La fel cum s-a întâmplat și cu Morgan Freeman de câțiva ani încoace, dacă tot veni vorba de pelicula lui Jon Turteltaub.

Ce vreau să zic despre Unlocked e că nu a fost un film chiar atât de rău, dar nici unul atât de bun încât să fie ținut minte. E o producție pe care o vezi, ți-o amintești o perioadă scurtă de timp și apoi o înlocuiești imediat în momentul în care vezi încă un sequel al unei francize precum Star Wars sau Despicable Me. Nici nu știu dacă să-l percep ca o propagandă a Statelor Unite sau ca o nouă interpretare a scenariilor în care omenirea are de suferit. Însă încep să mă enerveze crunt filmele ale căror scenarii prevăd lucruri rele, dar toate se termină cu bine.

Dacă nu ești un fan al acestor filme, care oricum n-au cum să se termine rău vreodată, poate că ar fi mai bine să vezi o capodoperă a acestei categorii de lungmetraje pentru că Unlocked nu e decât un film pe care e foarte probabil să-l vedem pe Pro TV din 2018. Pentru că exact acel gen de peliculă e, una care sfârșește difuzată pe unul dintre principalele posturi ca audiență din țărișoara noastră. Lungmetrajul a intrat în cinema pe 16 iunie, însă la fel de bine ai putea să mergi să vezi „Rough Night” sau „Baywatch”.

Pe IMDb, Raftul cu Filme a notat Unlocked cu nota 5.

* filmul Unlocked (2017) a fost vizionat în avanpremieră la AFI Cotroceni în cadrul unui eveniment organizat de Forum Film România și găzduit de Cinema City

Scrie un comentariu